Pietrele pretioase sunt minerale care, din punct de vedere estetic, arată frumos sau decorativ, fiind folosite ca pietre în bijuterii. După calitătile estetice ele se împart în pietre pretioase (numite si pietre nestemate) si pietre semipretioase.
În afară de originea minerală (anorganică) mai pot fi si de origine organică (fosile) ca de exemplu chihlimbarul, sau perlele si coralii.
Stiinta care se ocupă cu studiul pietrelor pretioase se numeste gemologie (de la gemă = piatră pretioasă translucidă).
Cele mai cunoscute pietre pretioase sunt: diamantul, rubinul, safirul si smaraldul.
Fiind cel mai dur material natural cunoscut, diamantul se foloseste si în industrie pentru unelte de tăiat (burghie, ferăstraie, strunguri) si ca abraziv. Unele diamante sintetice sunt foarte dure; fiind si buni conductori termici, sunt folosite în electronică si telecomunicatii si în producerea de componenti pentru laser.
In mai multe tări din Asia şi în unele zone din India, diamantele reprezentau cadouri facute de zei oamenilor, fie pentru a-i ajuta sau proteja, fie spre a-i răsplăti pentru vieţile curate si ofrandele constante.
În Kazahstanul de astazi, se apreciaza ca exista aproximativ 300 de zacaminte importante de aur, din care 173 sunt explorate în detaliu . Printre acestea exista si zacaminte de diamante pentru bijuterii.
Rubinele sunt utilizate atât ca podoabă, cât si în industrie, ca mediu activ în laserii cu rubin.
Rubinele sunt întâlnite pe toate continentele lumii, în afară de Antarctica. Pretuite sunt însă în mod deosebit rubinele provenite din Asia, si anume din Myanmar, Tailanda si cele, tot mai rare, din Sri Lanka. Aceste tări sunt cele mai importante exportatoare de pietre pretioase.
Pe lângă utilizarea lor ca pietre preţioase,safirul a fost utilizat din anii 1950 până în anii 1960 ca vârf al acului patefoanelor şi picup-urilor. O utilizare o are şi în producerea laserului, prin monocristale sintetice de safir care prin conţinutul în Galliumnitrid contribuie la producerea laserului de culoare albastră şi LEDului de culoare albă, albastră şi verde.
Safirul natural descoperit până în prezent este Steaua Indiei de 563,35 carate, găsit (1901) în Sri Lanka fiind vândut de John Pierpont Morgan muzeului american American Museum of Natural History .
Rocile unde s-au găsit safire se numesc Pegmatite care prin procese de eroziune au fost transportate şi depozitate în aluviuni, în albiile apelor curgătoare.Ţările mai importante în producţia de safire sunt Sri Lanka (denumirea veche Ceylon), India mai nou USA Australia, şi Nigeria. Pe cale sintetică se pot produce safire de o calitate perfectă şi de o mărime aproape nelimitată.
Smaraldul are o culoare stabilă; numai la o temperatură de 700-800 °C, îşi schimbă temperatura. Din cauza fisurilor din cristal culoarea devine neuniform repartizată, ceea ce a determinat pe producătorii de giuvaeruri să acopere cristalul cu un strat de răşină sintetică incoloră pentru stabilzarea culorii cristalului.
Smaraldul este frecvent imitat prin smaralde artificiale, turmalina verde, dioptaz sau varietăţi de granat ca: demantoid şi grosular sau sticlă colorată.Smaraldul este cel mai frecvent utilizat ca piatră preţioasă.
Smaralde de calitate se gasesc in India, Africa de Sud, Afganistan, Pakistan, Rusia si Zimbabwe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu